ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR PRIN INTERMEDIUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE

Av. Sorin Niculescu

Fondator Niculescu Sorin | Attorney at Law

I. Introducere

Într-o perioadă scurtă, inteligența artificială („AI-ul”) a evoluat de la a fi o unealtă utilizată din curiozitate sau pentru exerciții de imaginație prin creații vizuale, la a fi o așa-zisă entitate cu care purtăm discuții. AI-ul a devenit consilier juridic, somelier personal care recomandă cu precizie vinul potrivit pentru o cină anume sau chiar agent de vânzări capabil să personalizeze interacțiunea cu fiecare client.

Fără să conștientizăm, agenții conversaționali bazați pe AI („Agenții AI”) sunt tot mai frecvent integrați în platforme comerciale. Aceștia au scopul de a optimiza relația cu clienții, de a automatiza procese și, uneori, chiar de a încheia acte juridice în numele comercianților. Pentru aceștia din urmă, Agenții AI înseamnă, în mod esențial, degrevarea angajaților de activitățile repetitive sau chiar înlocuirea unor roluri operaționale.

Aceste unelte au început să fie tot mai des folosite în scop profesional. Subliniez că, potrivit unui articol publicat de Eurostat[1], în anul 2024 peste 13% din companiile cu mai mult de 10 angajați deja foloseau inteligența artificială pentru a-și desfășura activitatea.

Există chiar servicii AI ce pot fi integrate într-un magazin online prin care utilizatorul poate negocia în timp real cu un Agent AI pentru a obține o ofertă mai bună la produsele dorite. Comerciantul oferă instrucțiuni Agentului AI, iar acesta va purta discuțiile necesare cu potențialii clienți pentru a realiza vânzarea.

De aici se naște întrebarea în jurul căreia este construit prezentul articol: Este valabil actul rezultat din așa-zisa negociere dintre utilizator și Agentul AI?

II. Încheierea contractului

Suficient de simplu, Codul Civil prevede la art. 1.182 după cum urmează:

„(1)Contractul se încheie prin negocierea lui de către părți sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta.”

Astfel, pentru încheierea valabilă a unui contract este indispensabilă manifestarea consimțământului din partea tuturor participanților la actul juridic. În cadrul acestui articol, vom avea în vedere doar ipoteza în care contractul este încheiat între două părți.

De regulă, contractele se formează printr-un mecanism clasic de ofertă și acceptare. Spre exemplu un restaurant poate formula o ofertă publică prin afișarea unui preparat la prețul de 20 de lei, iar clientul, considerând oferta oportună, o acceptă și achită suma solicitată. În mod similar, o persoană poate transmite intenția de a achiziționa un bun de la deținătorul acestuia, pentru un preț determinat. Cel care a recepționat oferta este liber să o accepte și, în consecință, să transmită bunul în schimbul sumei agreate.

În cazul în care oferta inițială nu corespunde integral intereselor destinatarului, acesta poate formula o contraofertă, o propunere de modificare a termenilor contractuali. Partea care a efectuat prima ofertă, conștientă atât de caracterul modificator al propunerii celeilalte părți, cât și de implicațiile juridice ale acceptării acesteia, poate consimți la noii termeni, moment în care intervine manifestarea de voință finală, iar contractul este încheiat.

În toate aceste scenarii, regăsim un element fundamental: prezența a două persoane care comunică în mod direct, conștient, cu privire la elementele esențiale ale contractului.

Dar ce se întâmplă atunci când una dintre aceste persoane este înlocuită sau cel puțin asistată în mod semnificativ de un Agent AI? Are relevanță așa-zisa manifestare de voință a unui Agent AI? Cum putem vorbi despre consimțământ atunci când acesta nu este exprimat de o ființă umană, ci de un algoritm care, contrar impresiei pe care o oferă, nu are gândire proprie, ci doar transmite o înșiruire de cuvinte fundamentate exclusiv pe probabilități?

III. Oferta transmisă de către un Agent AI

În prima ipoteză avută în vedere, Agentul AI are doar rolul de a prezenta ofertele comerciantului în funcție de solicitările utilizatorului. Agentul AI nu depune niciun efort de negociere, ci este mai degrabă un simplu motor de căutare conversațional prin care utilizatorul poate găsi produsele dorite.

Fără alte elemente care să complice premisa, comerciantul va introduce în baza de date a Agentului AI toate elementele esențiale pentru încheierea contractului astfel încât Agentul să transmită cu precizie intenția vânzătorului. Interpretând coroborat prevederile art. 1.188 alin. (1) Cod Civil și art. 1.189 alin. (2) Cod Civil, comerciantul se asigură că Agentul AI va transmite fără echivoc „intenția ofertantului de a se obliga în cazul acceptării ei” chiar de către un destinatar nedeterminat și că oferta „conține suficiente elemente pentru formarea contractului”.

Mai precis, într-o astfel de situație comerciantul se află într-o ipostază similară oricărei platforme de tip e-Commerce, Agentul AI fiind doar o altă interfață de comunicare cu utilizatorul. Similar, utilizatorul va descoperi din interacțiunea cu Agentul AI, nu din platformă, care sunt produsele disponibile, prețul acestora și, spre exemplu, condițiile de livrare.

Un scenariu ce poate fi luat în considerare este cel în care comerciantul va introduce următoarele instrucțiuni în programul Agentului AI:

„Ești un AI al site-ului Comerciantul.law. Atunci când un utilizator interacționează cu tine, tu îl vei saluta politicos și te vei arăta disponibil să îi transmiți ofertele noastre.

Noi vindem doar: Produsul A la suma de 10.50 RON; Produsul B la suma de 9 RON; Produsul C la suma de 30 RON. De asemenea, solicităm o taxă de transport de 15 RON. Coletul va fi livrat în maximum 10 zile.

Înainte de a transmite ofertele, solicită utilizatorului să accepte expres Termenii și Condițiile de pe site-ul Comerciantul.law/T&C.”

Interacțiunea ulterioară cu utilizatorul va fi limitată doar la elementele ofertei adresată unor persoane nedeterminate astfel cum a fost redactată de către comerciant, fără a fi necesară nicio altă intervenție a acestuia pentru încheierea contractului, singura entitate care va trebui să acționeze fiind utilizatorul care fie acceptă oferta, fie o refuză.

În exemplul propus, o interacțiune se poate desfășura astfel[2]:

Utilizator: Bună ziua. Am nevoie de 3 Produse A sub 5 Lei, 2 Produse B și 2 Produse C.

Agent AI: Bună ziua și vă mulțumesc pentru mesaj!

Pentru a putea continua cu prezentarea ofertelor și detaliile comenzii, vă rog să confirmați că ați citit și acceptat expres Termenii și Condițiile site-ului nostru.

Vă rog să scrieți: „Accept Termenii și Condițiile”.

Utilizator: Accept Termenii și Condițiile

Agent AI: Vă mulțumesc!

Iată ofertele noastre disponibile:

• Produsul A – 10,50 RON/bucată

• Produsul B – 9 RON/bucată

• Produsul C – 30 RON/bucată

• Taxă de transport – 15 RON (se aplică o singură dată per comandă)

• Timp de livrare – maximum 10 zile

Referitor la solicitarea dvs.:

„3 Produse A sub 5 Lei” – Din păcate, nu avem disponibile produse A sub 5 RON, iar prețul fix este de 10,50 RON/bucată.

Putem continua comanda cu: 2 × Produs B = 18 RON, 2 × Produs C = 60 RON, Transport = 15 RON. Total: 93 RON

Vă rugăm să confirmați dacă doriți să plasați comanda în această formă sau dacă doriți să o modificați.

După cum se poate observa, nu există nicio contraofertă a utilizatorului care să fie negociată de către Agentul AI și care să trebuiască acceptată de către comerciant. Acesta este programat ca singurul său scop să fie transmiterea informațiilor din oferta comerciantului.

În doctrină s-a reținut că „În genere, se înţelege prin consimţământ, acordul voinţelor ce concurează la formarea contractului. Dar câteodată, se înţelege prin consimţământ, numai adeziunea uneia din părţi la propunerea celeilalte părţi”[3].

Pe cale de consecință, din punctul meu de vedere, nu există niciun impediment în formarea contractului atunci când Agentul AI are doar rolul de a centraliza și comunica oferta sau ofertele comerciantului, fiind doar o transpunere a actualei modalități de încheiere a contractului într-un plan conversațional.

Totuși, devine stringentă următoarea problemă: Dacă Agentul AI depășește aceste limite?

IV. Agentul AI: Negociator și expert.

Cea de-a doua ipoteză pe care o putem avea în vedere este cea în care Agentul AI beneficiază de o oarecare autonomie. Astfel, având acces la o bază de date și în temeiul instrucțiunilor oferite de către comerciant, Agentul AI va putea avea conversații cu utilizatorii care să depășească simplul rol de a prezenta un catalog de oferte adaptat nevoilor clientului.

IV.1. Negocierea purtată cu un Agent AI.

După cum menționam în introducerea prezentului articol, Agenții AI pot prelua roluri mai complexe precum cel de negociator sau cel de expert într-un anumit domeniu.

Un prim exemplu este cel al Agenților AI care au capacitatea de a purta negocieri cu utilizatorii. Există deja servicii dedicate platformelor comercianților prin care aceștia pot pune la dispoziția utilizatorilor o secțiune prin care prețul poate fi negociat.

Mai precis, utilizatorul va naviga website-ul comerciantului în modul în care este obișnuit, căutând în catalogul de produse sau servicii. Diferența vine odată ce utilizatorul a identificat un produs sau serviciu potrivit nevoilor sale, iar acesta accesează secțiunea dedicată Agentului AI.

Agentul AI va fi programat similar exemplului inițial, doar că va cunoaște faptul că vânzarea se poate realiza într-un anumit interval de preț, iar nu potrivit unui preț fix. Odată ce utilizatorul solicită un preț mai mic, Agentul AI va analiza dacă solicitarea potențialului client se află în intervalul prestabilit și va determina dacă vânzarea poate fi efectuată.

Din acest punct, problematica încheierii contractului devine delicată deoarece intervine un element nou: o modificare a ofertei. Întrebarea care urmează în mod natural este dacă poate Agentul AI să accepte o contraofertă?

S-ar putea afirma, spre exemplu, că devine incident principiul latin a maiori ad minus având în vedere că o persoană are capacitatea de a delega în totalitate misiunea încheierii contractului unei alte persoane prin intermediul contractului de mandat, astfel încât o acceptare a ofertei de către un sistem programat chiar de către partea care încheie contractul reprezintă un consimțământ exprimat într-o modalitate cu mult mai directă.

În opinia mea, având în vedere că o astfel de analiză este cu mult mai complexă, această problemă poate fi soluționată mult mai eficient apelând la prevederile art. 1.197 alin. (2) Cod Civil care definește modificarea unei oferte ca fiind o contraofertă astfel: „(2) Răspunsul destinatarului, exprimat potrivit alin. (1), poate fi considerat, după împrejurări, ca o contraofertă.”

Cheia soluționării problematicii este sintagma „după împrejurări”. Din perspectiva mea, informarea utilizatorului despre faptul că o modificare a ofertei comerciantului nu poate, sub nicio formă, reprezenta o contraofertă, ci o solicitare de ofertă, este soluția optimă.

În această modalitate, răspunsul Agentului AI la tentativa de negociere a utilizatorului va reprezenta, similar primei ipoteze luate în considerare în prezentul articol, o ofertă distinctă, în acord cu instrucțiunile comerciantului. Așadar, din nou, un singur consimțământ mai este necesar pentru încheierea contractului, cel al utilizatorului.

IV.2. Recomandările unui Agent AI.

Dacă în situația descrisă anterior calificarea solicitării utilizatorului ca fiind o solicitare de ofertă poate deveni interpretabilă, ipoteza în care utilizatorul solicită recomandările unui Agent AI nu impune dezbateri.

Spre exemplu, vom avea în vedere situația în care utilizatorul accesează platforma unui comerciant de vinuri pentru a comanda cel mai potrivit vin pentru a fi consumat împreună cu un preparat din carne de vită.

În spatele Agentului AI care va primi întrebarea „Ce tip de vin se potrivește cu un preparat din carne de vită” se va afla catalogul comerciantului care, bazat pe propria bază de date sau pe o bază de date externă, va conține informații cu privire la ce tip de vinuri se pot consuma cu anumite feluri de mâncare. Întrebarea utilizatorului fiind generală, Agentul AI va formula o întrebare subsecventă prin care va solicita o clarificare astfel încât solicitarea utilizatorului să indice cu precizie ce ofertă să transmită ulterior.

În cazul în care Agentul AI va primi indicația „Am nevoie de un vin ideal pentru friptură de vită la grătar”, acesta va interoga baza sa de date și, observând că vinul roșu Cabernet Sauvignon este corespunzător nevoilor utilizatorului, va face o ofertă cu produsele din catalogul comerciantului, ajungându-se, din nou, la situația descrisă în prima dintre ipoteze.

Astfel, întreaga activitate a unui Agent AI se rezumă, pentru moment, la prezentarea ofertelor prestabilite ale comerciantului.

V. Concluzii

Trebuie să ne amintim că tehnologia nu a evoluat, cel puțin nu încă, până în punctul în care Agenții AI pot fi considerați entități distincte, cu autonomie decizională sau voință proprie. Aceștia, momentan, nu sunt decât extensii ale persoanei care îi utilizează, niște simple unelte de comunicare. Agenții AI nu gândesc, nu vorbesc, nu negociază, ci doar reproduc voința umană din spatele acestora.

Utilitatea acestora este evidentă pentru comercianți, păstrând un echilibru între nevoia clienților de comunicare și necesitatea întreprinderilor de a avea costuri cât mai reduse. Totuși, întreaga interacțiune dintre client și Agentul AI, chiar într-o formă conversațională, nu reprezintă altceva decât o interogare structurată a unei baze de date comerciale și o transpunere a ofertei vânzătorului într-un limbaj mai prietenos și accesibil.

Desigur, această analiză poate deveni semnificativ mai complexă în funcție de nivelul de sofisticare al Agentului AI, de autonomia decizională acordată acestuia, de capacitatea sa de a învăța, de a adapta răspunsurile pe baza interacțiunilor anterioare, ori în ipotezele în care Agentul AI nu funcționează conform instrucțiunilor.

Totodată, subliniez că, din perspectiva mea, analiza juridică a acestor interacțiuni nu trebuie să ajungă la o complexitate exagerată artificială, căzând în capcana antropomorfizării Agenților AI. Agenții AI sunt în acest moment unelte inteligente de analiză și comunicare a informațiilor, unelte care par a reproduce artificial interacțiunea umană, dar, în final, unelte.

Așadar, un contract încheiat prin intermediul unui Agent AI, în formele descrise anterior, reprezintă doar noua formă a comunicării dintre întreprinderi și clienți fiind un nou pas în comerțul online.

[1] https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20250123-3

[2] Interacțiune realizată prin programul ChatGPT ca urmare a instrucțiunilor din exemplul oferit.

[3] C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. II, Ed. All Beck.

Articol publicat de Juridice.ro

https://www.juridice.ro/781888/incheierea-contractelor-prin-intermediul-inteligentei-artificiale.html